Nu mai am idei, asa ca o particica din activitatile de azi, nu strica...

Sunt Bolnava.... de o luna!
  Ce a putea face, decat sa ma duc la doctor? Asa ca, azi dupa scoala, m-am dus la doctor. Am Laringita Traheica Acuta. Nu stiu de ce ii zice acuta, cand tusesc cu volum la MAXIM. Am asteptat o ora jumate, dupa ce ca mi-am facut programare la 2. Am intrat in cabinet si erau 2 persoane in fata mea. Dupa ce ne-am asezat, o venit unu, si dai sa-l scoata pe pacient afara din cabinet, ca cica "Se grabea". No, dupa el, o venit o baba si s-o bagat in fata si ea. Dupa ea, o venit o femeie cu bebe, si am zis: Hai treaca de la mine... Dupa 3, am ramas doar eu, si ceilalti doi oameni. Am intrat la 3:30 si in cabinet, m-o consultat mi-o dat reteta si scutire pe joi si vineri(de aia ii statusu ca nu ma duc la sc)si am mers sa imi iau covrigi. In drumul meu, am vz un batran care statea pe gheata de pe asfalt. Am zis ca i un cersetor. Dar cand m-am intors cu covrigii, am vazut ca defapt era un batran fara casa, si nu m-o lasat inima sa nu ii dau si lui ceva. Asa ca, m-am apropiat de el, si i-am intins ultima bucata de covrig. Da, saracu, ni sa intinda mana nu putea de frig. Asa ca i-am pus covrigul in mana si am plecat. Pe drumul spre centrul "MAMA MIRIAM" din HD, m-am gandit ca io am tot ce imi trebe si nu inghet de frig... Cand vezi oameni asa, ti se inmoaie inima, oricat de inghetat la suflet ai fii. Ma gandesc la mine, si la tot ce am, si nu mai pot. Imi vine sa plang...Toti oamenii il ocoleau si il ignorau...Cand am ajuns la centru, le-am povestit fetelor de acolo, despre el si m-au intrebat daca mi-ao multumit. Io ce sa le zic? Daca nu putea nici sa isi intinda mana, asa ca le-am zis ca nimic, fiindca era inghetat de nu se putea misca. Am luat pachetul de Ajutor pentru o "proaspat" mamica din biserica, si si eu inghetata, m-am indreptat spre casa.

                                    RALUCUTZA @};-

Sărbători fericite!

Va urez un an nou FERICIT, PLIN de PACE si BUCUROS, Sarbatori fericite si pline de cadouri frumoase!

Pisicile, iarna

Aşa-i de Crăciun!!!!!!!!!!!!!!!!

De Crăciun până şi pisicile fac "PISICI" de zăpadă. Noi, copii facem oameni de zăpadă, ne batem cu bulgării, facem Igloo-uri, ne dăm cu sania, împodobim bradul, casa, şi facem cadouri. Tot ce pot să facă pisicile iarna este să stea la căldura sobei, pe covorul pufos şi să se joace toată ziua cu ghemul de aţă. Dar noi ne bucurăm de torsul lor, atunci cand vin cu bolul de mancare sau apă şi te imping la picioare. Atunci când noaptea vin si se pun sub pătura ta, când se ascund după plante, când cad in sertare sau cremele mamei pentru prăjituri...
         Pisicile ne aduc bucurie şi pace, mai ales iarna.

Dacă nu vor să mai ieşiţi la joacă în zăpadă, se pun în ghete sau cizme şi nu mai ies până vă lăsaţi păgubaşi. Se ghemuiesc in hainele calde, şi cauta "comoara" din frigider la prânz.

Iyaliana - Episod de Crăciun

 

                  Iyaliana (Ily) a ajuns acasa din excursia ei in Sud, la matusile Berrpy (Bepi) si  Contree (Coni).  A vazut ca nu are mancare asa ca a mers la HipperMarket si a cumparat: paste, branza, sare,  peste, curcan, ceapa si aluat pentru prajituri. Cand a ajuns la Aprozarul din fata casei s-a intalnit cu Zachicfel (Zac), ursul polar. Ea l-a intrebat :

- Vrei sa iti petreci Craciunul cu mine?

- Nu pot !

- De ce ?

- Fiindca au venit neamurile mele din Africa si trebuie s-a ajut pe mama mea cu incalzirea lor.

- Bine... Ceao !!

- Ceao !!

                       Asa ca Ily s-a indreptat trista spre casa. A facut mancare, a impodobit casa si a stins luminile, ca sa se culce. In acea noapte, a auzit ceva cazand din cer pe horn. A luat umbrela de langa pat, si a mers in sufragerie pâş, pâş, ca sa nu fuga acela. Cand a ajuns acolo, a vazut niste pantaloni rosii urcand pe horn. S-a speriat dar daca a urcat, nu a mai putut face nimic asa ca a mers din nou la somn.

 

                A doua zi, a mers sa manance si a trecut prin sufragerie. Nu a continuat drumul, fiindca a vazut MULTE jucarii : trenulete, papusi, ursuleti si plusuri. Langa brad a mai fost un cadou. Avea fundita si era intr-o cutie. Ea a luat cutia si a mers inapoi in camera ei. A luat foarfeca si a taiat ambalajul. Inauntru era o papusa pinguin cu o fundita roz. S-a bucurat mult cand a vazut-o si a devenit preferata ei. Numele ei era Susane.

                                                                                    Va continua....

Bum, Bum Trupa lui Azur

Când Azur a împlinit 6 ani, mama lui, i-a făcut cadou o tobă.

El a început sa înveţe notele, şi a reuşit să înveţe şi câteva cântece. A ieşit afară în curte, şi s-a jucat. Când era pe tobogan, a auzit o voce superbă, ca a unei sirene.

Era Aqua. Cânta un cântec pe care l-a învăţat şi Azur la tobe. Imediat el a alunecat şi a intrat în curtea lui Aqua. I-a spus:

- Ce voce frumoasă ai!

- Mulţumesc!

- Ai vrea să facem o trupă? Putem să dăm concerte. O să ne invităm familiile şi prietenii.

- Bine. Dar să cântăm ceva care este cunoscut.

- Da!!!!!!!!!!!!!!!

Aşa au făcut. Au dat un concert şi le-a reuşit. Au cântat:

·        Un Motan Cât Un Pisoi

·        Şade raţa pe butoi

·        Puişorul Cafeniu

·        Răţuştele mele

Şi  au încheiat cu

·        O lume minunată

Părinţii, fraţii şi prietenii lor, i-au aplăudat şi li s-au alăturat Honeydu şi Royalbue.

  Ziua aceasta a fost superba fiindcă toţi i-au apreciat…

Răceala lui Azur

Episodul 2

Aqua a adorat casa lui Azur fiindcă era colorată şi cu luminiţe, dar mai ales curtea unde avea topogane mici şi mari şi un hamac confortabil.

A doua zi, mama lui Azur a luat pe toţi 39 de frăţiori ca să îi ducă la circ. Azur nu putea sa meargă fiindcă s-a îmbolnăvit foarte tare când s-a jucat cu Aqua ieri.
Tatăl lui Azur, Bubble, a stat cu el acasă şi i-a făcut supă. După 10 farfurii cu supă şi nenumărate căni cu ceai de mentă, Azur s-a simţit mult mai bine, încă îşi sufla nasul, dar mai rar.
Aqua era şi ea puţin răcită dar nu ca Azur. Azur s-a hotărât să meargă acasă la Aqua şi să îşi ceară scuze fiindcă din vina lui au răcit amândoi. I-a cumpărat o ciocolată şi a mers la ea. A bătut la uşă şi Aqua i-a deschis.
- Ce faci aici, Azur?
- Încerc să îmi cer scuze fiindcă din vina mea am răcit amândoi.
- Şi din vina mea, fiindcă eu am accepta-ta-ta-ta Hapciu!!!!!!!!!!! Acceptat.
- Am o ciocolată pentru tine.
- Merci beaucoup!
- Cu plăcere.
- Ceau Azur. Şi mersi încă odată.
- Ceau şi sper să te simţi mai bine. Ştii că mergem în tabară. Şi nu mergi dacă eşti racită...
- Ştiu, şi chiar vreau să vin.
- Am o idee! Spune-i mamei tale să îţi facă 10 farfurii cu supă de pui şi mult ceai de mentă. O să te simţi mai bine, garantat! Uite ce bine mă simt eu!

- O să îi spun!
- Da' te-am auzât, puiu' mami! se auzi mama Aquăi din casă.
- Ceau şi acuma pe bune.
- Ceau şi stai în casă că cred că vine furtuna...
- Ok!
- Pa!

Şi Aqua a făcut tratamentul şi s-a simţit mai bine. Mult, mult mai bine.

Azur, peştele din Wonderland

Episodul 1

A fost odată un peştişor. El se numea Azur. Azur avea 39 de frăţiori :
• GOLD
• KAAKI
• PLUM
• ORCHID
• MAGENTA
• SALMON
• CRIMSONA
• LAIME
• OLIV
• TIL
• TAN
• SIENA
• SNOW
• HONEYDU
• SISAL
• BEIGE
• IVORY
• LAIMAN
• TISAL
• ORHID
• FUCSIA
• STELBLU
• GINSBORO
• SILVER
• CYAN
• ACUAMARINA
• DOGERBLU
• NAVI
• ROYALBUE
• LAVANDER
• MEDIUM
• POWDER
• SKYBA
• CORNFLOWER
• MIDNIGHT
• OLDREIS
• ANICIA
• BLUE
• TAIMA
Într-o zi, în Wonderland s-a mutat, chiar lângă coralul lui Azur o familie, care avea o fetiţă pe nume Aqua. Ea urma să meargă la grădiniţa SunShine, unde preda Leul de mare.

- Mami! Mami! Azi a venit o fată nouă la grădi pe nume Aqua şi a vorbit cu mine, prima dată! Ziua asta trebuie să o colorez în calendarul meu!
- Bine. Du-te! Dar după ce colorezi o să te trimit la noii vecini să duci plăcinta asta cu alge din Canionul Dulce.
- OK! Am terminat.
- Mergi. Dar ai grijă să nu o scapi!
- Bine, mami! Ai încredere în mine. Nu o să o scap!

Azur a plecat la noii vecini. Când a ajuns în faţa uşii a trebuit să bată, dar nu ştia cine stă acolo, aşa ca îi era frică. A stat ce a stat...
- Cioc! Cioc! Cioc!
- Viiiin! O drăguţule! Mămica ta te-o trimis să aduci plăşinta asta?
- Da, mami m-a trimis.
- Uite o bombonică. BRAVO!
- Cine e, mami? se auzi o voce cristalină din casă.
- Băiţelul vecinei, Aqua.
- E Azur?
- Di un să şciu? Cum ti cheamă, mă?
- Azur. Aici stă Aqua? Sunteţi mama ei?
- Da.
- Puteţi să o chemaţi la uşă? Vreau să îi arăt casa mea, de lângă voi.
- Da. Aqua!!!!hai aişi, scumpo!
- Vin, vin,vin, vin, vin!
- Ceau.
- Ceau. Vii să vezi unde stau?
- Da!

Şi au mers. După ce au văzut casa, s-au dus în curtea lui, să se joace.

Anotimpuri

Primăvara

Primăvara a venit!

Ghiocelul mi-a şoptit

Că zăpada s-a topit.

Micul ghiocel

Alb şi frumuşel

E ca un cercel..

Păsările s-au întors.

Căţeluşu-i drăgăstos,

Totul e frumos!

Vara

Vara a venit

Cu vacanţa mare.

Primăvara s-a sfârşit,

Copiii stau la soare.

Soarele-şi găseşte loc

Printre nori răsare.

Părinţi şi copii

Ies toţi la plimbare.

Toamna

Toamna a venit

Covorul din pădure

Este ruginit.

Păsările călătoare

Spre soare au plecat,

Fără cântec ne-au lăsat.

Toamna cea bogată

Vine iar, îndată

Cu fructe-n panere

Nuci, mere şi pere.

Iarna

Azi, pe stradă, ninge.

Covorul de nea

Şi-aşterne haina sa.

Micul om de zăpadă

Cu nas portocaliu

Păzeşte copiii

Privind la ei, hazliu.

Gheaţă, ţurţuri pe la streşini

De veghe paznici stau.

Brazi de crăciun şi globuri

Iernii importanţă dau.

TOAMNA

Ajung la bunica. Toamna în toate colţurile grădinii, frunze căzute ce-şi schimbau toaletele în fiece zi: roşii, arămii, ruginii, galbene, portocalii, maro, verzi, cu dungi roşii. . .. toate se găteau; surprinzător pentru noi toate se pregăteau să dispară în glorie, cât mai frumoase.
Am fost surprinsă când am descoperit că nu eram chiar singurică la bunica, se părea că un miriapod s-a decis să vină lângă mine, nu aşa cum îl ştiţi, ci un pic metamorfozat. Mă uitam pe creanga mărului şi deodată văd că nu venise singură, întreaga familie era acolo, surori, fraţi, verişori, nepoţi şi nepoate.
Sunt o gazdă bună, aşa că i-am lăsat sa se cazeze în măr pe perioada şederii, doar veniseră să îmi ţină companie. La plecare miriapodul m-a rugat să îi aduc până acasă pe cele două verişoare primare care nu mai încăpeau pe frunza lor, m-am învoit, evident.
Reuniunea între rude va avea loc in scurt timp şi familia va fi fericită. Am avut parte de o săptămână frumoasă alături de prieteni deosebiţi.

Lumea din interiorul mărului fermecat

A fost odată, o ţară cu armăsari şi unicorni cu puteri magice. Ei locuiau într-o livadă cu mere fermecate. Acolo era un măr fermecat unde locuiau zâne.
Ele aveau diferite puteri: controlau apa, se jucau cu curcubeul şi lumina, îngrijeau animalele şi învăţau puii de pasări să zboare, creşteau florile şi îngrijeau grădinile, iar unele zâne erau talentate în a construi şi repara diverse lucruri şi obiecte stricate.
Erau foarte multe zâne în acel măr. Ele ajutau fiecare la venirea primăverii.
-Zânele apei puneau rouă pe plante şi pe pânzele de păianjen.
-Zânele luminii aduceau curcubee şi aprindeau licurici
-Zânele animalelor le ajutau să se descurce în supravieţuire
-Zânele lalea creşteau florile în grădini şi înfloreau ghioceii
- Iar zânele lemn făceau căruţe ca să se poată căra totul la noi
Fiecare zână avea treaba ei. Primăvara o aduceau lucrând şi împlinind tot ce li s-a dat să facă de către regină.

CASA VIERMELUI WILLY

Într-o zi frumoasă de aprilie, briza adia încet pe-afară. Viermişorul Willy se uita pe geam ca sa vadă cum e afara. Şi-a luat eşarfa cea roşie cu buline şi pălăria cea albă mare. Se potriveau perfect cu pielea lui cu dungi albe şi albastre. El şi-a spus: „ O sa îmi fac mai întâi curăţenie în mica mea căsuţă.”
S-a apucat mai întai în bucătărie şi a spălat vasele, aragazul, a făcut mâncare si ceai pentru când o să vină de afară. A făcut în oala cea mare supa alfabet, în cea mică orez, iar ca desert a făcut budincă de afine şi căpşuni.
A făcut curăţenie şi în baie. A spălat pe jos, a curăţat vana şi chiuveta şi şi-a pus hainele în maşina de spălat. După ce a întins hainele spălate la uscat, s-a aranjat în oglindă. „ Ce frumos arăt!”
A ieşit din baie, şi a văzut ca covorul din hol e murdar, s-a apucat de măturat şi a spălat pe jos. Acum holul sclipea ca nou!
După ce a făcut curat în micul lui hol din măr, a mers in camera de zi şi a şters praful, a măturat covorul colorat din frunze cusute de mână, a aranjat păturile de pe canapea şi fotolii şi a şters măsuţa de cafea cea mică de sticlă.
A mers in camera lui şi a şters praful de pe bibliotecă şi cărţi, şi-a făcut temele la biroul lui din lemn de stejar, şi-a făcut patul şi şi-a aranjat pernele şi pătura cea pufoasă, castanie.
GATA ! acum poate să iasă afară fiindcă ştie că acum căsuţa lui din măr e acum curată.

Ţara fermecată a florilor

Într-o seară, am adormit şi m-am trezit într-o ţară cu foarte multe flori. Acolo florile dansau pe o melodie foarte ciudată. Suna cam aşa: fff fff fff fff …
O floare mare a venit spre mine şi m-a întrebat:
- Cine eşti? De unde vii? Cum te numeşi? Cui aparţii?
Iar eu i-am răspuns:
- Sunt Raluca şi vin de pe Terra. Nu ştiu cum am ajuns aici. Dar unde sunt?
- Eşti pe planeta Flower. Din galaxia Caleaflorianele.
- Dar tu cine eşti? am întrebat-o eu.
- Eu sunt Regina lor, Trandafirica. Sunt un trandafir după cum vezi.
- Îmi pare bine de cunoştinţă!! i-am spus eu.
Atunci ea m-a invitat să dansez cu ele. Am mai întrebat-o :
- Dar ce fel de muzică e aceasta? FFF FFF FFF FFF ?
- Este muzica noastră. A florilor.
- E ca un imn?
- Nu. Mai degrabă este un cântec compus de stră stră stră stră strămoşi noştri cei bătrâni.
- Ooooooooooooooooo! Acum am înţeles.
Apoi regina florilor m-a condus în tot ţinutul florilor. Am văzut casele înalte şi sub forma unei flori, râurile cu petale de flori, parcurile făcute din iarbă împletită de florfemei ale satului şi am văzut şi menflorii care construiau case, diverse obiecte şi mobilă făcută din iarbă şi obiectele care cădeau „din cer” în acea lume magică a florilor.
După tur, din păcate, m-am trezit.

Mătuşa Lalea

Am citit o carte într-o zi. După ce am citit, am adormit şi am visat pe: Fifi, Violeta, Primula, Mătuşa Lalea şi Bondărel.
Eram într-o ţară fermecată cu flori înalte şi colorate. Fifi şi Bondărel mergeau cu maşina fifimobil. Când cineva era în pericol, ei ajungeau la timp ca să îi salveze şi să îi scoată din bucluc.
Într-o zi, Mătuşa Lalea nu mai avea îngrăşământ pentru mica ei grădină. A sunat trâmbiţa şi eu, Fifi şi Bondărel am sosit. Mătuşa Lalea ne-a povestit ce s-a întâmplat, apoi am pornit la drum:
- Trebuie neapărat s-o ajutăm pe mătuşa lalea! Spuse Fifi.
- Da! Are nevoie acum de acel îngrăşământ!
- Ai dreptate! De ce mai vorbim?! Să mergem! am spus eu.
- Da! Hai în fifimobil. Să mergem!
Şi aşa am plecat cu fifimobilul departe ca să luăm îngrăşământ pentru Mătuşa Lalea. Am tot mers şi am mers până ce am ajuns la Muntele de Îngrăşământ din Ţara Compostia.
După ce am umplut partea din spate a maşini cu îngrăşământ din ţara Compostia am plecat înapoi în ţara Florilor la Mătuşa Lalea. Când am ajuns acolo, i-am dat îngrăşământul Mătuşii Lalea şi i-am spus:
- Nu am găsit niciunde îngrăşământ bun, aşa că am mers până în Compostia şi ţi-am luat îngrăşământul de acolo.
- Bravo, dragii mei! Până acum v-aţi descurcat în cele mai grele probleme! Ştiţi voi că aţi mai rezolvat multe cazuri ca acesta, încă şi mai grele.
După ce Mătuşa Lalea ne-a felicitat, am plecat cu fifimobilul acasă la Fifi şi am făcut plăcinţele cu miere pentru toate floricele din Ţara Floricelelor, apoi am dat o mică petrecere cu ceai şi plăcinţele.
După aceea am mâncat plăcinţele, am băut ceai, ne-am jucat şi am dansat. Din păcate a sunat ceasul şi a trebuit să mă trezesc. Dar le-am promis că mă voi întoarce şi îi vom ajuta iar la problemele pe care le au:
- Pa! Pa, Fifi! Pa, Bondărel! Pa, Mătuşă Lalea! Pa, Violeta, Primula!
- Pa, Raluca!
- O să mă mai întorc! Promit!
- Te aşteptăm!