luni, 23 noiembrie 2009

TOAMNA



Ajung la bunica. Toamna în toate colţurile grădinii, frunze căzute ce-şi schimbau toaletele în fiece zi: roşii, arămii, ruginii, galbene, portocalii, maro, verzi, cu dungi roşii. . .. toate se găteau; surprinzător pentru noi toate se pregăteau să dispară în glorie, cât mai frumoase.
Am fost surprinsă când am descoperit că nu eram chiar singurică la bunica, se părea că un miriapod s-a decis să vină lângă mine, nu aşa cum îl ştiţi, ci un pic metamorfozat. Mă uitam pe creanga mărului şi deodată văd că nu venise singură, întreaga familie era acolo, surori, fraţi, verişori, nepoţi şi nepoate.
Sunt o gazdă bună, aşa că i-am lăsat sa se cazeze în măr pe perioada şederii, doar veniseră să îmi ţină companie. La plecare miriapodul m-a rugat să îi aduc până acasă pe cele două verişoare primare care nu mai încăpeau pe frunza lor, m-am învoit, evident.
Reuniunea între rude va avea loc in scurt timp şi familia va fi fericită. Am avut parte de o săptămână frumoasă alături de prieteni deosebiţi.

vineri, 20 noiembrie 2009

Lumea din interiorul mărului fermecat


A fost odată, o ţară cu armăsari şi unicorni cu puteri magice. Ei locuiau într-o livadă cu mere fermecate. Acolo era un măr fermecat unde locuiau zâne.
Ele aveau diferite puteri: controlau apa, se jucau cu curcubeul şi lumina, îngrijeau animalele şi învăţau puii de pasări să zboare, creşteau florile şi îngrijeau grădinile, iar unele zâne erau talentate în a construi şi repara diverse lucruri şi obiecte stricate.
Erau foarte multe zâne în acel măr. Ele ajutau fiecare la venirea primăverii.
-Zânele apei puneau rouă pe plante şi pe pânzele de păianjen.
-Zânele luminii aduceau curcubee şi aprindeau licurici
-Zânele animalelor le ajutau să se descurce în supravieţuire
-Zânele lalea creşteau florile în grădini şi înfloreau ghioceii
- Iar zânele lemn făceau căruţe ca să se poată căra totul la noi
Fiecare zână avea treaba ei. Primăvara o aduceau lucrând şi împlinind tot ce li s-a dat să facă de către regină.

CASA VIERMELUI WILLY


Într-o zi frumoasă de aprilie, briza adia încet pe-afară. Viermişorul Willy se uita pe geam ca sa vadă cum e afara. Şi-a luat eşarfa cea roşie cu buline şi pălăria cea albă mare. Se potriveau perfect cu pielea lui cu dungi albe şi albastre. El şi-a spus: „ O sa îmi fac mai întâi curăţenie în mica mea căsuţă.”
S-a apucat mai întai în bucătărie şi a spălat vasele, aragazul, a făcut mâncare si ceai pentru când o să vină de afară. A făcut în oala cea mare supa alfabet, în cea mică orez, iar ca desert a făcut budincă de afine şi căpşuni.
A făcut curăţenie şi în baie. A spălat pe jos, a curăţat vana şi chiuveta şi şi-a pus hainele în maşina de spălat. După ce a întins hainele spălate la uscat, s-a aranjat în oglindă. „ Ce frumos arăt!”
A ieşit din baie, şi a văzut ca covorul din hol e murdar, s-a apucat de măturat şi a spălat pe jos. Acum holul sclipea ca nou!
După ce a făcut curat în micul lui hol din măr, a mers in camera de zi şi a şters praful, a măturat covorul colorat din frunze cusute de mână, a aranjat păturile de pe canapea şi fotolii şi a şters măsuţa de cafea cea mică de sticlă.
A mers in camera lui şi a şters praful de pe bibliotecă şi cărţi, şi-a făcut temele la biroul lui din lemn de stejar, şi-a făcut patul şi şi-a aranjat pernele şi pătura cea pufoasă, castanie.
GATA ! acum poate să iasă afară fiindcă ştie că acum căsuţa lui din măr e acum curată.

joi, 19 noiembrie 2009

Ţara fermecată a florilor




Într-o seară, am adormit şi m-am trezit într-o ţară cu foarte multe flori. Acolo florile dansau pe o melodie foarte ciudată. Suna cam aşa: fff fff fff fff …
O floare mare a venit spre mine şi m-a întrebat:
- Cine eşti? De unde vii? Cum te numeşi? Cui aparţii?
Iar eu i-am răspuns:
- Sunt Raluca şi vin de pe Terra. Nu ştiu cum am ajuns aici. Dar unde sunt?
- Eşti pe planeta Flower. Din galaxia Caleaflorianele.
- Dar tu cine eşti? am întrebat-o eu.
- Eu sunt Regina lor, Trandafirica. Sunt un trandafir după cum vezi.
- Îmi pare bine de cunoştinţă!! i-am spus eu.
Atunci ea m-a invitat să dansez cu ele. Am mai întrebat-o :
- Dar ce fel de muzică e aceasta? FFF FFF FFF FFF ?
- Este muzica noastră. A florilor.
- E ca un imn?
- Nu. Mai degrabă este un cântec compus de stră stră stră stră strămoşi noştri cei bătrâni.
- Ooooooooooooooooo! Acum am înţeles.
Apoi regina florilor m-a condus în tot ţinutul florilor. Am văzut casele înalte şi sub forma unei flori, râurile cu petale de flori, parcurile făcute din iarbă împletită de florfemei ale satului şi am văzut şi menflorii care construiau case, diverse obiecte şi mobilă făcută din iarbă şi obiectele care cădeau „din cer” în acea lume magică a florilor.
După tur, din păcate, m-am trezit.

Mătuşa Lalea


Am citit o carte într-o zi. După ce am citit, am adormit şi am visat pe: Fifi, Violeta, Primula, Mătuşa Lalea şi Bondărel.
Eram într-o ţară fermecată cu flori înalte şi colorate. Fifi şi Bondărel mergeau cu maşina fifimobil. Când cineva era în pericol, ei ajungeau la timp ca să îi salveze şi să îi scoată din bucluc.
Într-o zi, Mătuşa Lalea nu mai avea îngrăşământ pentru mica ei grădină. A sunat trâmbiţa şi eu, Fifi şi Bondărel am sosit. Mătuşa Lalea ne-a povestit ce s-a întâmplat, apoi am pornit la drum:
- Trebuie neapărat s-o ajutăm pe mătuşa lalea! Spuse Fifi.
- Da! Are nevoie acum de acel îngrăşământ!
- Ai dreptate! De ce mai vorbim?! Să mergem! am spus eu.
- Da! Hai în fifimobil. Să mergem!
Şi aşa am plecat cu fifimobilul departe ca să luăm îngrăşământ pentru Mătuşa Lalea. Am tot mers şi am mers până ce am ajuns la Muntele de Îngrăşământ din Ţara Compostia.
După ce am umplut partea din spate a maşini cu îngrăşământ din ţara Compostia am plecat înapoi în ţara Florilor la Mătuşa Lalea. Când am ajuns acolo, i-am dat îngrăşământul Mătuşii Lalea şi i-am spus:
- Nu am găsit niciunde îngrăşământ bun, aşa că am mers până în Compostia şi ţi-am luat îngrăşământul de acolo.
- Bravo, dragii mei! Până acum v-aţi descurcat în cele mai grele probleme! Ştiţi voi că aţi mai rezolvat multe cazuri ca acesta, încă şi mai grele.
După ce Mătuşa Lalea ne-a felicitat, am plecat cu fifimobilul acasă la Fifi şi am făcut plăcinţele cu miere pentru toate floricele din Ţara Floricelelor, apoi am dat o mică petrecere cu ceai şi plăcinţele.
După aceea am mâncat plăcinţele, am băut ceai, ne-am jucat şi am dansat. Din păcate a sunat ceasul şi a trebuit să mă trezesc. Dar le-am promis că mă voi întoarce şi îi vom ajuta iar la problemele pe care le au:
- Pa! Pa, Fifi! Pa, Bondărel! Pa, Mătuşă Lalea! Pa, Violeta, Primula!
- Pa, Raluca!
- O să mă mai întorc! Promit!
- Te aşteptăm!

LinkWithin

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...